Dacă ai făcut măcar o dată link building pe bune, nu „am pus două linkuri și gata”, știi senzația aia ciudată când îți vine o listă de domenii și, deși par ok la prima vedere, ceva din tine ridică un semn de întrebare. Poate e felul în care arată site-ul.
Poate e un titlu prea strident. Poate e lipsa aceea de „viață” pe care o simți din două scrolluri. Și totuși, când te uiți în cifre, unele arată bine. Aici, de obicei, se rupe filmul între link building făcut cu cap și link building făcut pe pilot automat.
Semrush nu îți dă un verdict final. Nu e judecător, nu e oracol. Dar e un fel de lanternă bună, care îți arată colțurile. Îți arată dacă domeniul are trafic real sau doar decor, dacă are o temă coerentă sau e un bazar, dacă profilul lui de linkuri e genul „am crescut în timp” sau genul „m-am umflat brusc și acum sper să nu observe nimeni”. Iar când le pui cap la cap, începi să iei decizii mai puțin emoționale și mai puțin grăbite.
Și, ca să fie clar, nu spun că instinctul nu contează. Contează, uneori surprinzător de mult. Doar că e mai sănătos când instinctul are și niște date în spate. Altfel, te trezești că ai refuzat un site mic, foarte relevant, doar fiindcă nu „dădea bine” la un scor, și ai acceptat un domeniu mare care era, de fapt, o piață de linkuri cu ambalaj frumos.
Ce înseamnă relevanța, în afară de „are autoritate”
Relevanța, în link building, e despre potrivire, nu despre vanitate. Nu despre a lua cel mai mare scor din cameră și a-l lipi pe site-ul tău ca pe o medalie. Relevanța e despre cât de natural se leagă domeniul acela de tine, de subiectele tale, de publicul tău.
Uite un exemplu simplu, din categoria „se întâmplă mai des decât ai crede”. Ai un site despre nutriție și ai ocazia să iei un link de pe un site despre reparații auto. Da, există scenarii în care se poate lega, o discuție despre alimentația șoferilor de cursă lungă, să zicem. Dar dacă linkul tău ajunge într-un text generic despre uleiuri de motor, fără context, e ca un prieten care a venit la o nuntă în pantaloni scurți. Poate nimeni nu spune nimic, dar toată lumea observă.
Relevanța se vede, de multe ori, în felul în care cititorul ar reacționa. Dacă un om dă click și zice „Aha, are sens”, e un semnal bun. Dacă dă click și zice „De ce m-a adus aici?”, atunci ai cumpărat doar o prezență, nu o recomandare.
Înainte de cifre, o întrebare scurtă pe care e bine să o ai în minte
Când verifici un domeniu pentru link building, ajută mult să știi ce vrei de la el. Nu în sens filozofic, ci foarte concret. Vrei să îți întărești autoritatea pentru Google? Vrei trafic care chiar citește și, eventual, cumpără? Vrei să susții o pagină importantă, o categorie, un ghid? Dacă nu știi, e ușor să te lași cucerit de indicatori care arată bine, dar care nu îți servesc scopul.
Și mai e un detaliu, foarte omenesc. Uneori te grăbești. Ai o campanie în derulare, ai un deadline, ai pe cineva care îți cere rezultate „ieri”. În momentele astea, Semrush poate fi exact frâna de care ai nevoie. Nu o frână care te oprește, ci una care te face să te uiți de două ori.
Domain Overview, prima imagine care îți spune dacă merită să stai de vorbă cu domeniul
În Semrush, Domain Overview e ca o fotografie rapidă făcută la lumină bună. Îți arată câteva lucruri mari dintr-o singură privire: autoritatea estimată, traficul organic estimat, evoluția în timp, distribuția pe țări, numărul de backlinkuri și de domenii care trimit linkuri.
Ce te interesează aici, în mod real, e dacă domeniul are semne de viață. Trafic organic estimat care nu e zero, un grafic care nu arată ca un EKG după o sperietură, o evoluție care are un sens. Nu trebuie să fie perfect. Un site poate avea urcări și coborâșuri normale. Ce te pune pe gânduri e prăbușirea bruscă urmată de o perioadă lungă de tăcere. Sau un site cu foarte multe backlinkuri, dar cu trafic aproape inexistent. Există explicații nevinovate, da, un site nou, un site cu trafic din social, o nișă foarte mică. Doar că, dacă te bazezi pe link building ca pe o investiție, ai nevoie să știi în ce investești.
Îmi place să privesc Domain Overview ca pe un filtru. Dacă e clar că ceva nu e în regulă, nu îmi mai pierd timpul. Dacă arată decent, încep să sap.
Authority Score, un scor util, dar care cere puțin scepticism
Authority Score e metrică internă Semrush, un fel de „scor de încredere” calculat din mai multe semnale, cum ar fi backlinkurile, traficul estimat și indicatori de risc. E tentant să îl tratezi ca pe o notă. Dar ar fi o greșeală să îl folosești singur.
Un scor mare poate să însemne un domeniu solid, care a crescut sănătos în timp. Poate să însemne și un domeniu care a împins mult pe linkuri, într-un ritm agresiv, fără să fi fost „taxat” încă. Un scor mediu, în schimb, poate să ascundă un site de nișă foarte bun, foarte relevant, cu public real, dar fără ambiții de a domina internetul.
De aceea, când vezi Authority Score, întreabă-te de ce arată așa. Dacă un domeniu are scor bun, dar traficul nu există, iar profilul de linkuri pare construit cu mâna, nu cu timp, atunci scorul nu e un premiu, e doar un indicator pe care trebuie să îl verifici în profunzime.
Organic Research, locul unde afli dacă domeniul e citit de oameni, nu doar „susținut” de linkuri
Organic Research e partea din Semrush care îmi spune cel mai repede dacă domeniul are o identitate reală. Aici vezi cuvintele cheie pentru care domeniul rankează, distribuția pe poziții și paginile care aduc trafic.
Un domeniu care rankează pe multe cuvinte cheie din aceeași familie de subiecte îmi dă încredere. Înseamnă că a scris, a fost citit, a strâns semnale în timp. Un domeniu care rankează pe un amestec haotic de subiecte, de parcă a scăpat dintr-o loterie a cuvintelor cheie, îmi ridică semne de întrebare. Nu pentru că nu ar avea trafic, ci pentru că relevanța lui devine fragilă.
Apoi mă uit la paginile de top. Nu doar la titluri, ci la tipul de pagină. Sunt ghiduri? Sunt articole de știri? Sunt pagini cu răspunsuri scurte și nimic altceva? Dacă paginile de top au consistență, dacă sunt scrise cu un minim de grijă, domeniul capătă greutate. Dacă sunt pagini subțiri, făcute doar ca să prindă volume, atunci încep să mă întreb ce se va întâmpla când algoritmii se vor plictisi.
Uneori mai apare și situația aceea amuzantă, dar și tristă: un site care pare serios, dar își ia traficul din pagini despre subiecte complet diferite, lipite acolo pentru volum. E ca un restaurant care îți promite paste italiene, dar supraviețuiește vânzând, de fapt, shaorma. Poate e bună shaorma, nu zic nu. Dar tu ai venit pentru altceva.
Relevanța tematică, cum o verifici fără să te păcălești cu etichete frumoase
Relevanța tematică nu e doar „suntem în aceeași categorie”. E și despre vecinătate. Un site de amenajări interioare poate fi relevant pentru un magazin de mobilier. Un site de alergare poate fi relevant pentru recuperare medicală. Un site de parenting poate fi relevant pentru nutriție sau educație.
În Semrush, primul semn e în Organic Research. Te uiți la cuvintele cheie și la felul în care se repetă temele. Dacă vezi un fir roșu clar, e un domeniu cu identitate. Dacă vezi multe teme care nu se ating nici măcar din greșeală, identitatea e slabă.
Apoi poți folosi Keyword Overview pentru termeni din nișa ta și să vezi dacă domeniul apare în context, dacă are pagini care rankează sau dacă, pur și simplu, ar fi o apariție artificială.
Și da, aici e momentul în care intră și partea umană. Uneori, îți dai seama de relevanță în câteva minute de citit, fără să ai nevoie de încă zece grafice. Dacă un site are pagini scrise cu grijă, dacă are o voce, dacă pare că există un editor, un autor, un om care a fost atent, linkul tău va arăta natural acolo.
Dacă ai scris vreodată articole seo, știi deja diferența dintre un text care spune ceva și un text care doar ocupă spațiu.
Backlink Analytics, adică anturajul domeniului și obiceiurile lui
Backlink Analytics e zona în care începi să înțelegi cu cine se înconjoară domeniul. Și, fără să fiu dramatic, anturajul spune multe.
Mă uit întâi la referring domains. Nu doar la număr, ci la calitate și diversitate. Dacă majoritatea par site-uri reale, cu subiecte apropiate, cu identitate, e bine. Dacă multe arată ca un șablon repetat, cu domenii ciudate, cu conținut minimal, atunci începe partea în care îți spui „ok, stai puțin”.
Apoi intru în anchors. Acolo se vede deseori dacă domeniul a crescut natural sau a împins campanii agresive. Un profil care include brand, URL, formulări firești și câteva ancore de tip keyword e un profil care arată a internet normal. Un profil plin de ancore comerciale, repetate obsesiv, e un profil care arată a strategie împinsă.
Mai verific și raportul follow versus nofollow. Nu pentru că nofollow ar fi „degeaba”, ci pentru că un profil sănătos arată divers. Dacă totul e follow, perfect, curat, fără nicio variație, uneori e prea frumos ca să fie adevărat.
Și îmi place să mă uit la dinamica linkurilor, new și lost. Un pic de fluctuație e normală. Oamenii schimbă pagini, actualizează, șterg. Dar dacă văd un domeniu care pierde și câștigă linkuri în valuri mari, de parcă e într-un schimb constant, e un semnal că acolo se întâmplă ceva mai puțin stabil.
Backlink Audit, partea în care te uiți la risc fără să intri în panică
Backlink Audit poate părea intimidant, cu markerii lui și cu Toxicity Score, dar, folosit cum trebuie, e o plasă de siguranță. Nu e acolo ca să te sperie. E acolo ca să îți arate unde sunt șanse mai mari să îți complici viața.
Dacă un domeniu are un procent mare de linkuri toxice sau potențial toxice și, în același timp, nu are trafic organic relevant, nu are conținut consistent, nu are o temă coerentă, atunci povestea devine destul de clară. E un domeniu care trăiește mai mult din linkuri decât din cititori. Și un domeniu care trăiește din linkuri nu are motive să fie delicat cu brandul tău.
Pe de altă parte, dacă domeniul e mare și vechi, are trafic, are conținut bun, iar Backlink Audit semnalează câțiva markeri, nu sar direct la concluzia că e „rău”. Site-urile mari adună și ciudățenii, e inevitabil. Important e dacă markerii sunt izolați sau dacă sunt un tipar.
Când contează pagina, nu doar domeniul
Asta e una dintre capcanele în care intră mulți, mai ales când sunt presați de timp. Analizează domeniul, îl aprobă mental, apoi linkul apare pe o pagină care nu face cinste domeniului. Poate e o pagină de resurse ascunsă, cu zeci de linkuri spre orice. Poate e o postare făcută în grabă, tradusă prost, fără grijă.
În Semrush poți coborî la nivel de pagină și să vezi backlinkurile individuale, paginile cu cele mai multe linkuri, paginile care aduc trafic. Aici îți prinde bine să îți imaginezi un scenariu realist. Unde ar sta linkul tău? Într-un ghid care chiar e citit? Într-un articol vechi, dar solid? Sau într-o pagină care pare făcută special pentru plasări?
Când o pagină nu are trafic deloc, dar are multe linkuri spre exterior, devine interesant, în sensul acela în care îți vine să te îndepărtezi puțin. Iar când pagina pare izolată, fără legături interne, fără să fie parte din navigația normală, ai din nou un semnal că e posibil să fie o anexă, nu o cameră principală a casei.
Outbound links, felul în care îți dai seama dacă domeniul e editor sau comerciant
E ușor să te uiți la ce primește un domeniu și să uiți ce dă. Dar felul în care un site dă linkuri către alții spune multe.
Când vezi un site care linkuiește contextual, selectiv, cu citări, cu explicații, îți dă senzația de editor. Nu perfect, nu academic, dar cu bun simț. Când vezi un site cu pagini pline de linkuri, puse în grabă, cu ancore comerciale, fără context, îți dă senzația de vânzător de spațiu.
Mai există și varianta „între”, site-uri ok, dar cu o secțiune întreagă de advertoriale nediferențiate, unde totul e prea frumos și prea uniform. Aici intră în discuție și etica, și riscul, și pragmatismul. Nu e treaba mea să îți spun ce să alegi. E treaba mea să îți arăt cum să vezi ce alegi.
Geografie, limbă și acea relevanță care nu se măsoară doar în scoruri
În Domain Overview, Semrush îți arată de obicei distribuția traficului pe țări. Dacă tu te adresezi publicului din România și domeniul de la care vrei link are traficul majoritar din altă parte, poate fi mai puțin util. Nu imposibil. Doar că trebuie să îți asumi că linkul tău ajunge, în mare parte, în fața altui public.
Am văzut și site-uri românești care, aparent, aveau trafic majoritar din țări unde nu aveai de ce să apari, nici măcar întâmplător. De multe ori explicația e simplă, conținut în alte limbi, agregatoare, redistribuiri. Alteori, explicația e mai puțin elegantă. Ideea e să nu te minți singur: dacă publicul nu se suprapune, relevanța scade.
În Organic Research, dacă ai acces la baze de date pe țări, poți compara cum arată domeniul în piața ta versus global. Uneori un site e puternic într-o altă zonă și slab local. Și asta e o informație bună, nu un verdict.
Backlink Gap, când vrei să ieși din ghicit și să te uiți la ce fac competitorii buni
Backlink Gap e unul dintre rapoartele care, mie cel puțin, mi-au salvat timp. Când ai câțiva competitori clari, din aceeași nișă, compari profilurile și vezi ce domenii leagă către ei și nu leagă către tine.
Dacă un domeniu leagă deja către doi sau trei competitori serioși, e un indiciu că există relevanță și că subiectul nu e străin pentru acel site. Nu înseamnă automat că domeniul e bun. Poate fi și un hub de advertoriale. Dar e un semn că merită verificat cu atenție.
Mi se pare o metodă mai „curată” decât să alergi după liste de site-uri recomandate la modul general. Pentru că aici ai un filtru natural: domeniile care au fost deja considerate suficient de relevante de piața ta.
Link Building Tool, partea organizată, care te ajută să nu îți pierzi urma
După ce ai făcut analiza, Link Building Tool din Semrush te ajută să lucrezi ca un om care vrea să termine o treabă, nu ca un om care jonglează cu cincizeci de taburi deschise.
Îți faci un proiect, adaugi cuvinte cheie și competitori, iar Semrush îți propune prospecte. Nu lua propunerile ca pe niște ordine. Ia-le ca pe un raft cu idei. Apoi, pe fiecare prospect, revii la întrebarea de bază: are sens pentru tine?
Partea care îmi place cel mai mult aici e monitorizarea. Un link poate apărea și apoi poate dispărea. Poate fi mutat. Poate fi schimbat în nofollow. Poate fi pus într-un context care nu te ajută. Când urmărești, știi. Când nu urmărești, presupui. Iar în SEO, presupunerile devin repede costisitoare.
Semnale pe care nu le prinzi doar din rapoarte, dar le vezi când intri pe site
Oricât de bun ar fi Semrush, există lucruri pe care le simți doar ca cititor. Așa că, după ce cifrele îmi spun „pare ok”, eu intru pe site.
Mă uit dacă există o pagină „Despre” care chiar spune ceva, nu doar două fraze goale. Mă uit dacă există un nume, o semnătură, un autor. Mă uit dacă există date de contact care par reale. Mă uit la consistența conținutului. Un site cu o voce și cu un minim de grijă editorială îmi inspiră mai multă încredere decât unul care pare făcut să găzduiască orice.
Și, da, mă uit și la reclame. Un site sufocat de reclame agresive, pop-up-uri și ferestre care îți sar în față e un mediu obositor. Nu doar pentru cititor, ci și pentru brandul tău. Chiar dacă linkul e dofollow, uneori nu merită să apari într-un loc de unde oamenii fug.
Un exercițiu simplu, două domenii și o alegere care pare grea doar la început
Imaginează-ți că ai două domenii.
Primul are Authority Score mare și, la prima privire, arată impresionant. Dar când intri în Organic Research, vezi trafic mic și cuvinte cheie împrăștiate, fără o temă clară. În Backlink Analytics găsești multe referring domains, dar multe par similare între ele, iar ancorele sunt comerciale și repetitive.
Al doilea are un Authority Score mediu. Traficul organic nu e spectaculos, dar e constant. Paginile de top sunt pe aceeași temă, iar backlinkurile sunt mai puține, dar par venite din locuri recognoscibile. Când intri pe site, textul e citibil și pare scris pentru oameni.
În cele mai multe cazuri, al doilea e alegerea mai sănătoasă. Nu fiindcă primul ar fi automat „rău”, ci fiindcă relevanța nu e o medalie, e o potrivire de sens. Iar potrivirea de sens se simte în context.
Cum iei decizia, fără să te lași păcălit de un singur indicator
Când ajungi la finalul verificării, încearcă să nu îți construiești verdictul dintr-o singură cifră. E o greșeală comună, din aceeași familie cu „am văzut o poză și am crezut că știu omul”.
În schimb, lasă întrebările să curgă natural din rapoarte. Dacă domeniul are trafic organic real și un fir roșu tematic, dacă profilul de linkuri pare divers și nu excesiv de comercial, dacă Backlink Audit nu îți arată semne repetate de risc, atunci ai un candidat bun. Dacă domeniul arată bine doar într-un singur loc, dar în rest se destramă, mai bine te oprești.
Și mai e o întrebare pe care nu o găsești în Semrush, dar care, cumva, îmi place să o păstrez. Dacă mâine numele tău ar fi asociat public cu acel site, ai fi ok cu asta? Nu trebuie să fie un site premium, nu trebuie să fie perfect. Doar să nu te facă să îți fie jenă.
Greșeli care se întâmplă, fiindcă suntem oameni
Una dintre cele mai frecvente greșeli e să te îndrăgostești de un scor mare. Îți dă un sentiment de siguranță, aproape fizic, ca atunci când vezi o ușă groasă și te gândești că ești protejat.
Altă greșeală, la polul opus, e să ignori domeniile mai mici, foarte relevante, doar fiindcă nu arată impresionant. Uneori un link dintr-un site mic, dar perfect pe nișa ta, îți aduce exact traficul care contează, oameni care chiar citesc, chiar rămân, chiar au nevoie de ce vinzi.
Și mai e greșeala de a nu citi, de a nu intra pe pagină, de a face totul doar din rapoarte. Semrush îți arată semnale, dar contextul îl vezi tu. Locul unde ar sta linkul tău, felul în care sună textul din jur, atmosfera site-ului, genul ăsta de detalii nu apar într-un grafic.
Dacă vrei să ții minte o singură idee, e asta: relevanța e un amestec de date și bun simț. Semrush îți dă datele. Bunul simț îl aduci tu, cu experiența ta, cu atenția ta la nuanțe și cu instinctul acela mic care te face să spui „parcă ceva nu e în regulă”.
Și da, o să mai greșești din când în când. Toți o facem. Dar dacă îți faci un obicei din a verifica domeniile în felul ăsta, cu răbdare și cu un strop de scepticism, o să greșești mai rar. Iar în link building, „mai rar” chiar contează, pentru că efectele nu se văd în două zile, se văd în luni. Și atunci e plăcut să te uiți înapoi și să îți dai seama că ai construit ceva care ține.
